
„Fie ca sărbătorile Crăciunului să vă aducă în suflet…”
Deși, în general, sunt fiert pe ideea sărbătorilor — mai ales a celor mari, încărcate de simbolistică — pentru mine Crăciunul înseamnă, în primul rând, pregătirile de dinainte. După, hai, maxim prima jumătate a zilei de Crăciun, e ceva rău. Urlă cățeaua.
Paștele e altfel: după Paști vine 1 Mai, apoi vara. După Crăciun, parcă e capăt de linie. Faci bilanțul unui an pe care abia îl aștepți să se termine sau — dacă a fost unul bun — ai vrea să-l mai ții pe loc. Și cam atât, te iau gândurile.
Ce mă mai agață, cât de cât, în perioada asta sunt reclamele ( mi-ar plăcea și să prind un an într-un oraș mare, doar ca să văd împodobirea vitrinelor de la magazinele cu tradiție în treaba asta), cântecele de Crăciun și colindele. Le-am pus pe amândouă pentru că le simt diferit: O, ce veste minunată nu e același lucru cu Jingle Bells. Pe cel din urmă nu-l percep ca pe un colind.
Deci să înceapă lista:
Conținut +
- O Ce Veste Minunată
- Walking In The Air
- Scoală Gazdă Din Pătuț
- Driving Home For Christmas
- God Rest You Merry, Gentlemen
- Carol Of The Bells
- O Venit La Noi Domn Bunu’
- Rudolph the Red-Nosed Reindeer
- Have Yourself A Merry Little Christmas
- The Little Drummer Boy
- Tânărul Crai
- Cerul și pământul
- M-o trimis mama la capre
- White Christmas
- Chestnuts Roasting On An Open Fire
- Vin Colindătorii, Leru-i Ler
- Thank God It’s Christmas
- Rockin’ Around the Christmas Tree
O Ce Veste Minunată
Stâlpul religios al tradițiilor de Crăciun.
„O, ce veste minunată, în Viflaim ni s-arată.”
Corect gramatical ar fi Betleem. Dar eu n-am putut niciodată să-l ascult corect gramatical.
Deunăzi, un grup colinda pe stradă. Îl cântau cu Viflaim. M-au impresionat pentru asta. Nu pentru că o făceau să supraviețuiască — probabil că banii câștigați atunci îi au pentru toată luna — ci pentru că Betleem, deși corect, nu e autentic. Ei încercaseră să fie. Bunica nu l-ar fi cântat niciodată cu Betleem și floricele vocale.
E cântecul meu de sărbători. Îl ascult de fiecare dată ca și când. Surprinde perfect magia vremurilor în care copiii chiar erau copii, când lucrurile nu le veneau din poignetul computerului.
Ascultați-l de Crăciun. Puneți-l copiilor. Puneți-l nepoților. Așa arată o fărâmă din lucrurile care ne mai pot umaniza.
Scoală Gazdă Din Pătuț
De fiecare dată îmi lasă o lacrimă în colțul ochiului. În cântecul ăsta e esența poporului român care s-a luptat de-a pururi cu greutățile vieții. “Crepat”, “cuptior”, “O și zânit”… superb.
Și nici nu există Crăciun fără Hrușcă.
Driving Home For Christmas
Decembrie 1978. Chris Rea, cu permisul suspendat și fără contracte, n-avea nici măcar bani de tren ca să ajungă din Londra acasă, la Middlesbrough. A fost „pescuit” de soția lui, care a condus 400 km într-un Austin Mini.
La întoarcere, prin traficul aglomerat, Chris Rea a scris versurile care aveau să devină Driving Home for Christmas. Din nou, ceva care mă emoționează. Cu atât mai mult cu cât maestrul ne-a părăsit de curând.
God Rest You Merry, Gentlemen
Versurile au fost tipărite prima dată în 1760, iar muzica și textul împreună, în 1833, în cartea lui William Sandys: Christmas Carols Ancient and Modern.
Virgula din titlu e foarte importantă. La fel și sensul cuvântului merry, care în engleza veche înseamnă „a păstra”. Titlul ar fi, de fapt:
„Dumnezeu să vă păstreze neclintiți / puternici, domnilor.”
Interpretarea este a corului Libera. N-ai cum…
Carol Of The Bells
Tot în interpretarea copiilor de la Libera. E ca o pictură de Monet pe un bob de orez. Puritatea lor, felul în care se aude Gloria in excelsis Deo, îmi dă piele de găină.
O Venit La Noi Domn Bunu’
Interpretarea pe care i-o dă Ribale este absolut deosebită. Tipa sfidează, efectiv, legile naturii umane. Deși născută în Liban, cântă mai curat în limba română — cu tot cu regionalisme — decât aș face-o eu.
Să auzi, de la Ribale, din Liban: „O venit la noi, Domn’ bunu’”… nu prea ai ce să-ți dorești mai mult.
Rudolph the Red-Nosed Reindeer
Originalul a fost înregistrat de Gene Autry, convins de soția lui. Inițial refuzase. L-a cântat și Ella Fitzgerald, iar varianta pe care am pus-o este duetul Ellei Fitzgerald cu Bing Crosby.
Have Yourself A Merry Little Christmas
Interpretat inițial de Judy Garland în musicalul Meet Me in St. Louis. Varianta originală conținea versuri mult mai deprimante, pe care Esther Smith — personajul interpretat de Judy — trebuia să i le cânte surorii Toothie, o fetiță de doar cinci ani. Judy Garland a refuzat.
Piesa a fost cântată ulterior și de Frank Sinatra, pe albumul A Jolly Christmas din 1957.
The Little Drummer Boy

Compoziție: Katherine Kennicott Davis( Carol of the Drum). Rearanjat și redenumit în forma actuală de Harry Simeone. Care l-a și cântat cu corul său.
Inspirația originală vine dintr-un vechi colind ceh. Katherine Kennicott a adaptat versurile pentru a spune povestea unui băiat sărac care, neavând ce dar să-i ofere Pruncului Iisus, a decis să-i cânte la tobă.
Deci, ce compuneau „artiștii” pe vremuri… Îmi dă de mă julește la suflet. Nu există Crăciun fără piesa asta, oricine ai fi și oricum te-ar prinde perioada asta.
Cerul și pământul
Făcut cunoscut publicului larg de Ștefan Hrușcă. Aici în interpretarea Paulei Hriscu.
Hristos Se naște, Domnul Coboară, Îngerii cântă, Magii îl adoră
M-o trimis mama la capre
Vocea Paulei Hriscu e ce trebuie. Cum le rânduiește Bunul Dumnezeu, n-o poate face nimeni.
White Christmas
Irving Berlin a scris piesa în timp ce stătea la hotelul La Quinta din California. Se spune că după ce a terminat și-a chemat secretara și i-a spus: „Ia-ți pixul și notează cântecul ăsta. Tocmai am scris cel mai bun cântec pe care l-a scris cineva vreodată!”
Cea mai celebră interpretare e cea a lui Bing Crosby – în persobajul Jim Hardy – din filmul Holliday Inn, 1942. Și Louis Armstrong are o versiune interesantă a cântecului.
Chestnuts Roasting On An Open Fire
A fost compus într-un iulie canicular, în 1945. Robert Wells era în casa sa din Los Angeles, la pian, și, încercând să-și păcălească mintea că nu e caniculă, și-a imaginat o atmosferă de iarnă, notată într-un caiet de însemnări.
Mel Tormé a văzut potențialul strofei, a continuat-o și așa a apărut cântecul cunoscut inițial ca The Christmas Song. Cea mai difuzată versiune din toate timpurile — și, probabil, cea mai bună — este cea a lui Nat King Cole.
Vin Colindătorii, Leru-i Ler
Colind manifest compus integral – la începutul anilor 90 – și cântat de maestrul Tudor Gheorghe. În modul ăla care-ți dă fiori pe șirea spinării.
În ultima vreme, i-a fost atribuit ca autor poetul Radu Gyr, în mod incorect — aș spune chiar ticălos. Mai nou, tot ce nu convine pare să aibă un singur autor: Radu Gyr.
Thank God It’s Christmas
N-avea cum să lipsească Queen. Piesa asta, pe cât e de superbă, n-a avut parte de un videoclip propriu-zis decât foarte târziu: abia în 2019, la 35 de ani de la lansare, a primit unul animat.
Rockin’ Around the Christmas Tree
Johnny Marks a fost, cred, un fel de Honoré de Balzac al pieselor de Crăciun — a scris mult pe subiect. Sigur, Balzac era îngropat în datorii și scria ca să iasă la suprafață, dar ca idee zic.
Piesa a fost popularizată prin interpretarea Brendei Lee (poreclită Little Miss Dynamite) în 1958, când avea doar 13 ani. A apărut în Home Alone 1. Iar în 2023 a ajuns pe locul 1 în Billboard Hot 100, la 65 de ani de la lansare — ceea ce e uriaș. Anul acesta a fost pe locul 2 sau 3.
Mi-au plăcut și
Band Aid – Do they know it’s Christmas?
(Bob Geldof – versuri și organizare, Midge Ure – linie melodică)
Lansată în 1984 pentru a strânge fonduri împotriva foametei din Etiopia, piesa a adunat aproape toată crema muzicii pop-rock britanice și irlandeze sub numele de Band Aid. A apărut pe unul dintre cele mai bine vândute discuri din istorie.
Dincolo de simbolistică, să strângi atâtea vedete la un loc e pur și simplu fabulos.Tânărul Lionel Richie alături de tânărul Phil Collins, alături de Tânărul Bono, alături de… și de…
Christmas Eve/Sarajevo 12/24 – Trans-Siberian Orchestra.
Rock Simfonic, colaj dintre Carol of Bells și God Rest You Merry Gentlemen. Plus mesajul subtil al videoclipului.
Împodobește Mamă Bradul – Paul Surugiu( Fuego)
N-am mai prea ascultat-o în ultimii ani. Anul ăsta, fără mama, chiar deloc. Dar aș fi făcut o mare nedreptate să n-o pomenesc. Fuego e artist cum trebuie. L-am văzut concertând și chiar e. Iar piesa a ajuns evergreen de Crăciun.
Last Christmas – George Michael( pe vremea când era în Wham). E superbă și asta.
Se poate să…
Punem un pic de piua la Domn, Domn Să-Nălțăm? E un colind drăguțel, mai ales cântat de copii, dar l-am auzit obsesiv la orice colț de stradă, transformat de cele mai multe ori în: Don,don sănălțăm” și cu versuri incomplete.
Punem mai multă piua la Jingle Bells? E frumos dar e și mult și devine greu. Când văd Moș Crăciunii de jucărie care dansează pe Jingle Bells îmi provoacă așa o stare cum îmi provocau – când eram mic – cățeii plușați “din piață”, care chițăiau și tremurau. Hidoase jucării.
Punem niște piua și la It’s The Most Wonderfull Time Of The Year? Poate că, pe vremuri, când erau ierni “ca-n povești – adică nu te vedeai de zăpadă – și oamenii erau învățați să-și găsească bucurii în lucruri simple, era era cea mai mișto perioadă din an. Acum, părem doar falși abuzând de bietul refren.
Meh
Nu știu dacă încă îmi mai place piesa doamnei Maria Carey, All I Want For Christmas Is You. Sau mă simt suficient de agasat de ea s-o trec în categoria cu piua.
















